O Curte de Apel din Washington examinează apelul fostului șofer al lui Osama ben Laden

O Curte de Apel din Washington a examinat joi apelul fostului șofer al lui Osama ben Laden, Salim Ahmed Hamdan, care, în pofida eliberării sale în Yemen după șapte ani de detenție la Guantanamo, contestă condamnarea sa pentru „sprijin material acordat terorismului”, relatează AFP.

Acesta este primul apel în fața justiției civile al unui fost deținut la Guantanamo privind verdictul de vinovăție dat de un Tribunal militar de excepție.

Sala de audieri era plină de personalități din Justiție și Armată venite să asiste la dezbateri. Printre acestea figurau actualul procuror șef de la Guantanamo, generalul Mark Martins, secretarul adjunct al Justiției, Lisa Monaco, și fostul avocat guvernamental Neal Katyal.

Curtea de Apel ar putea decide închiderea dosarului deoarece reclamantul și-a ispășit pedeapsa cu închisoarea și este liber. Aceasta le cere avocaților yemenitului și administrației americane să dea explicații în scris pe această temă în termen de două luni.

Hamdan a fost primul deținut de la Guantanamo condamnat pentru „sprijin material acordat terorismului” de un Tribunal militar de excepție, în 2008. Procesul său a fost considerat emblematic pentru excesele „războiului împotriva terorismului”, când a fost condamnat la numai cinci ani și jumătate de închisoare, față de 30 de ani cât cerea administrația SUA.

În cazul în care Curtea de Apel decide să statueze pe fond, decizia sa ar putea avea consecințe asupra Tribunalelor militare de la Guantanamo, care trebuie să judece și alți deținuți pentru aceleași acuzații.

La audiere, avocatul său Joseph McMillan a declarat că „sprijinul material acordat terorismului nu este o crimă de război” în virtutea dreptului internațional privind conflictele armate și, prin urmare, nu poate fi judecat în Tribunale militare.

Din partea administrației SUA, avocatul Joseph Depue a afirmat însă că este vorba „clar despre o infracțiune ce poate fi judecată de un Tribunal militar”, în virtutea „dreptului comun american privind războiul”.

Ioana Bojan, [email protected]